Gandesc, deci...

"Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,

iau cuvintele şi le-nec în mare.

Şuier luna şi o răsar şi o prefac

într-o dragoste mare."(N.S)

Down

Mă vei regăsi în petalele trandafirilor îngheţaţi aşteptând să mă îmbraci cu dragostea ta divină. Cu suflarea să poţi topi acestă barieră albastră ce ne desparte şi să mă culegi cu asprele mănuşi ce le iubesc.

Toate sferele pe care le-am cunoscut au avut un impact asupra mentalităţii mele şi m-au determinat să mă pot gândi profund la ceea ce sunt eu, tu. Sunt minusculul fulg de nea pierdut în imensitatea cerului, un fulg special, un suflet ce priveşte mereu spre frumuseţea interioară. Sunt un suflet special, un OM special ca şi TINE.

Părăsesc toate sferele ce am pretins că-mi sunt menite iar dezamăgirea mea e inutilă. Înaintez pe drumul vieţii mele plin de ceaţă călcând pe frunzele moarte ce se frâng sub talpa mea vie.

Trunchii îmbătrâniţi scot sunete amare iar greierii lipsesc, pentru prima oară. Uitându-mă în jur zăresc banca albastră ce este încă aici şi mă opresc.

Vântul se joacă cu părul meu încărcându-mi paltonul negru cu frunze şi mă aşez să mă apăr.

Ploaia nu încetează să cadă.

Aştept... .(personal -drept de autor;)))