Păşesc acum, nu pentru prima oară în sfera gândurilor mele şi mă deschid în faţa acestor bucăţi de hârtie. Gândurile mele albastre formează o boltă asupra acestui „tot” ce ţine de mine.
Boltă albastă răsare peste imensitatea de greieri şi peste tot ce se numeşte tristeţe.
Boltă albastă răsare peste imensitatea de greieri şi peste tot ce se numeşte tristeţe.
Speranţa îşi face acum loc printre cele mai profunde sentimente din sufletul meu şi mă simt foarte om. Gândirea mea absurdă mă ajută de cele mai multe ori să evadez cu adevărat din lumea aceasta umană şi tot ea mă aduce cu piciorele pe pământ. Simt fulgi reci grăbindu-se spre Pământ cu cele mai bune gânduri.Îi simt simt venind acum.
Şaptesprezece fulgi vin greu, dansând, vin pentru mine. Vin să mă ajute să cresc, să mă conducă pe un drum ce duce spre o altă lume total necunoscută pentru mine.
Aceşti fulgi meniţi să mă conducă spre maturizare, doresc să mă provoace să iubesc mai mult decât cred că se poate şi vor să îmi accentueze adolescenţa cu care nu mă pot familiariza. (PERSONAL)
Azi e ziua mea! :):)
Multumesc celor ce sunt alaturi de mine!
