Un sunet de vioară îmi inundă inima şi lacrimi reci alunecă pe obrazul meu gol. Aceaste lacrimi ne dau însuşiri atât de umane încât nici nu mai este necesar să ne întrebam „cine suntem noi?” .
Sunt un om viu, nimic din tot ce cunosc nu mi-e străin. Cunosc cu adevărat greierii şi acest lucru îmi oferă o satisfacţie de nedescris. Cu ajutorul lor pot descoperi adevărate suflete curate, sincere şi mai puţin sincere. Cu ajutorul lor m-am putut regăsi în fenomenele naturii de atâtea ori. În clipele triste i-am putut analiza şi chiar dacă tonul lor era prea aspru, reuşeam să mă cunosc chiar mai bine. (Personal)